Sari la conținut

Comuna Valea Sării, Vrancea

45°52′38″N 26°47′50″E / 45.87722°N 26.79722°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Valea Sării
—  comună  —
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Valea Sării
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Valea Sării
Valea Sării se află în România
Valea Sării
Valea Sării
Valea Sării (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°52′38″N 26°47′50″E ({{PAGENAME}}) / 45.87722°N 26.79722°E45.87722; 26.79722
Țară România
Județ Vrancea
SIRUTA178313
Atestare[1] Modificați la Wikidata
ReședințăValea Sării
Componență
Valea Sării
Colacu
Mătăcina
Poduri
Prisaca
Guvernare
 - primar al comunei Valea Sării[*]​Valentin Marcu[*]​[2][3] (PSD, )
Suprafață[4]
 - Total53,81 km²
Altitudine370 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.899 locuitori
Cod poștal627390
Prezență online
site oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Valea Sării este o comună în județul Vrancea, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința).[5] Se află în regiunea istorică Moldova Occidentală, la o altitudine de 370 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 54 km². Populația, determinată în , prin recensământ și chestionar, este de 1.899 de locuitori.

Prima atestare documentară a comunei ar fi anul 1623.[6] Localitatea este cuprinsă în țara Vrancei, în curbura Munților Carpați (zona depresionară subcarpatică). Este întinsă de-a lungul râului Putna pe o suprafață de 11 km.

Comuna este remarcată pentru descoperirea senzațională găsită pe pârâul Bogza, care a dus la declararea zonei ca fiind arie protejată. Importanța științifică a rezervaței constă în abundența de urme de animale și plante de acum 5-7 milioane de ani, care s-au conservat perfect pe un ansamplu de gresii.[7] Dezvoltarea localității din punct de vedere economic s-a făcut cu timpul prin pomicultură și prin prin creșterea șeptelului de animale.[8]

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Termenul de Valea Sării ar proveni de la „Pârâul Sărat”, care curge de la NV la SE trecând peste un masiv de sare, se varsă în râul Putna și desparte satul Colacu de Mătăcina.[9]

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Comuna a fost înființată prin legea comunală din 1894, pe teritoriul plășii Vrancea a județului Putna și era formată din satele Cătunu de Jos, Mătăcina, Prisaca, Secătura și Valea Sării, cu 220 de case și 300 de familii. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei se înființa și comuna Colacu, formată din satele Colacu, Galime, Gornetu și Poduri, cu 306 de case și 321 de familii.[10] În 1895, copiii din Valea Sării învățau la Tichiriș în fostele case ale căldărașilor.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din aceiași plasă, fiind formată din satele Gornetu, Mătăcina, Prisaca și Valea Sării, având în total 719 locuitori. În comună funcționau două biserici (la Valea Sării și Prisaca) și o școală mixtă.[11] Comuna Colacu – cu satele Colacu și Poduri (făcea parte din aceiași plasă), având 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă.[12]

Primele școli din comună au fost înființate în 1902, pe vremea lui Spiru Haret când iau ființă școli în fiecare comună (în cazul de față, se înființează școli la Valea Sării și la Colacu).[13] Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori,[14] iar comuna Colacu – 975.[15]

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării.[16][17]

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Valea Sării

     Români (95,31%)

     Alte etnii (4,69%)




Componența confesională a comunei Valea Sării

     Ortodocși (94,89%)

     Alte religii (0,37%)

     Necunoscută (4,74%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Sării se ridică la 1.899 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.608 locuitori.[18] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,31%).[19] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,89%), iar pentru 4,74% nu se cunoaște apartenența confesională.[20]

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Valea Sării, poate fi găsită Cascada Mișina, precum și bisericile din satele Valea Sării și Prisaca, care sunt și două monumente istorice consemnate de lista monumentelor istorice din județul Vrancea. Comuna este deservită și de Cascada Mișina, care face parte dintr-o arie protejată. Cascada poate fi găsită în bazinul superior al pârâului ce poartă aceiași denumire. Calea principală către cascadă, este DJ205D, care și leagă comuna (Năruja - Valea Sării), continuat de DC78, până în satul Valea Neagră din comuna Nistorești. Drumul forestier de pe vaile pâraielor Balosu și în continuare, Mișina, conduce în aria protejată și la Cascada Boului, situată la circa 1.000 m altitudine. De la capătul drumului forestier, pe poteci tainice, se poate urca direct spre Zboina Frumoasa, un vârf de 1.657 m, unul din "farurile" Munților Vrancei, de pe care se pot admira multe din frumusețile zonei.[21]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Valea Sării este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Valentin Marcu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[22]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
Partidul S.O.S. România1      

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument de arhitectură de interes național din comuna Valea Sării.

În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772–1773) din centrul satului Valea Sării.

În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și din Primul Război Mondial, obiectiv ridicat în 1941 și aflat în incinta bisericii din satul Prisaca.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
  2. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
  3. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  4. ↑ „Data.Gov.Ro”. Wikidata Q97098010.
  5. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  6. ↑ „Istoricul localității”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
  7. ↑ „Prezentare generală”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
  8. ↑ „Istoricul localității”. Accesat în .
  9. ↑ „Istoricul comunei”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
  10. ↑ „Indicele comunelor României după noua organizare a legii comunale, ed. 1865” (PDF). București: Imprimeria Națională. . p. 71. Wikidata Q140781961.
  11. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Sărei (Valea-), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 342.
  12. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Colacul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 559–560.
  13. ↑ „Istoricul localității”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
  14. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Valea Sărei”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 608.
  15. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Colacu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 600.
  16. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  17. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  18. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  19. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  20. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  21. ↑ „Primăria Valea Sării - secțiunea Turism”. Accesat în .
  22. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Valea_Sării,_Vrancea&oldid=18085567