Sari la conținut

Adjud

46°6′0″N 27°10′47″E / 46.10000°N 27.17972°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Adjud
—  municipiu  —
Monumentul Primului Război Mondial din Adjud
Monumentul Primului Război Mondial din Adjud
Stemă
Stemă
Adjud se află în România
Adjud
Adjud
Adjud (România)
Poziția geografică
Adjud se află în Județul Vrancea
Adjud
Adjud
Adjud (Județul Vrancea)
Localitatea pe harta județului Vrancea
Coordonate: 46°6′0″N 27°10′47″E ({{PAGENAME}}) / 46.10000°N 27.17972°E46.10000; 27.17972
Țară România
Județ Vrancea
SIRUTA174860
Atestare documentară1433
ReședințăAdjud[*]​
ComponențăAdjud[*]​, Adjudu Vechi, Burcioaia, Șișcani
Guvernare
 - PrimarGeorge-Claudiu Nica[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total59,1 km²
Altitudine97 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total15.178 locuitori
 - Densitate351 loc./km²
Cod poștal625100[2]
Prezență online
site oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Adjud
Poziția localității Adjud
Poziția localității Adjud
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adjud (în trecut, Adjudu Nou, în maghiară Egyedhalma) este un municipiu în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Adjud (reședința) și Burcioaia, și din satele Adjudu Vechi și Șișcani.[3] Adjud are o populație de 16.045 de locuitori (2011) și se află situat la nord de confluența râurilor Siret și Trotuș.

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Adjudul se află în nordul județului, la vărsarea Trotușului în Siret. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.

Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic, depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș și Siret și de precipitațiile atmosferice directe.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul de nord al localității a fost descoperită o așezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr și aparține culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei așezări geto-dace din secolele V-III î.Hr.

Prima mențiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în orașul nostru Colina lui Egyd, unde numele în cauză este forma maghiară a denumirii latine Aegidius), unde Iliaș al Moldovei a acordat privilegii comerciale negustorilor sași transilvăneni. Denumirea românească a orașului Adjud derivând din cea maghiară. Denumirea originală susține ideea că orașul a fost întemeiat de ceangăi maghiari stabiliți în Moldova în cadrul unei politici imperiale maghiare sistematice de colonizare a populației maghiare și, parțial, germane în locuri cu importanță strategică din punct de vedere economic, comercial și militar, având rolul de a controla și apăra frontiera estică a Ungariei.[4] Localitatea a fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII și a fost ridicată la rang de târg în 1838.[5][6]

Adjudul în timpul Războiului Ruso-Austro-Turc (14 octombrie 1788)

Bătălia de la Adjud a avut loc aici la 14 octombrie 1788, în timpul Războiului Ruso-Turc (1787–1792). În confruntare s-au înfruntat armatele Imperiului Rus și ale Monarhiei Habsburgice, aflate sub comanda feldmareșalului baron Spleny von Mihald, și forțele Imperiului Otoman.[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Adjud era o comună rurală din plasa Răcăciuni a județului Putna, formată numai din satul de reședință, cu 2171 de locuitori. În comună existau două biserici ortodoxe, două sinagogi, o școală de băieți cu 51 de elevi, una de fete cu 29 de eleve, un spital și un birou de telegraf și poștă.[8] În acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului funcționau în aceeași plasă comunele Adjudu Vechi și Burcioaia. Prima, formată din satele Adjudu Vechi și Șișcani, avea 814 locuitori și două biserici.[9] A doua avea în compunere doar satul de reședință, cu 347 de locuitori, și o biserică.[10]

Anuarul Socec consemnează comuna Adjudu Nou drept comună urbană și reședință a plășii Trotuș din același județ, având 3416 locuitori.[11] Comunele Adjudu Vechi și Burcioaia aveau aceeași compoziție și făceau parte tot din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori,[12] iar comuna Burcioaia – 415.[13] În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud.[14]

Adjud a fost declarat oraș în anul 1948, în 1950 Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudu Vechi au fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud.[15][16] Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.[17]

Clima

[modificare | modificare sursă]

Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominant din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecția provinciilor românești Moldova, Țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care o suprafață de 105 ha. era ocupată de clădiri și curți.

Date climatice pentru Adjud (altitudine 101m, 2014–2026 medii, extreme 1961–prezent)
Luna ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec Anual
Maxima istorică °C (°F) 20,2
(68,4)		 22,9
(73,2)		 29
(84,2)		 31,8
(89,2)		 35
(95)		 37,5
(99,5)		 40
(104)		 40,6
(105,1)		 35,6
(96,1)		 31,9
(89,4)		 25,6
(78,1)		 19
(66,2)		 40,6
(105,1)
Maxima medie zilnică °C (°F) 3,5
(38,3)		 6,6
(43,9)		 12,1
(53,8)		 17,7
(63,9)		 23
(73,4)		 28,2
(82,8)		 30,1
(86,2)		 30,5
(86,9)		 25,2
(77,4)		 17,6
(63,7)		 10
(50)		 5,1
(41,2)		 17,4
(63,3)
Media zilnică °C (°F) −0,1
(31,8)		 2,4
(36,3)		 6,7
(44,1)		 11,5
(52,7)		 16,7
(62,1)		 21,9
(71,4)		 23,6
(74,5)		 23,5
(74,3)		 18,7
(65,7)		 11,9
(53,4)		 6,3
(43,3)		 2,1
(35,8)		 12
(53,6)
Media zilnică minimă °C (°F) −3,8
(25,2)		 −1,7
(28,9)		 1,3
(34,3)		 5,3
(41,5)		 10,4
(50,7)		 15,6
(60,1)		 17
(62,6)		 16,6
(61,9)		 12,2
(54)		 6,2
(43,2)		 2,6
(36,7)		 −0,9
(30,4)		 6,7
(44,1)
Minima istorică °C (°F) −29
(−20,2)		 −25,6
(−14,1)		 −21,6
(−6,9)		 −5,5
(22,1)		 −3,5
(25,7)		 1,9
(35,4)		 8
(46,4)		 5,2
(41,4)		 −4,9
(23,2)		 −8
(17,6)		 −23
(−9,4)		 −19,9
(−3,8)		 −29
(−20,2)
Precipitații medii mm (inch) 16,6
(0,65)		 16,7
(0,66)		 32,3
(1,27)		 36,1
(1,42)		 50,6
(1,99)		 80,5
(3,17)		 62,6
(2,46)		 49,8
(1,96)		 34,4
(1,35)		 54,3
(2,14)		 42,1
(1,66)		 29,7
(1,17)		 504,7
(19,87)
Nr. de zile cu precipitații (≥ 1.0 mm) 3,7 3 4,8 5,8 7,7 7,4 7,2 4,3 4,7 4,8 5,2 4,8 63,4
Sursă 1: Meteomanz (2014-2026)[18]
Sursă 2: uaiasi.ro (1961-1997)[19], Condiţiile hidroclimatice din spaţiul hidrografic Siret[20]

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Adjud

     Români (78,31%)

     Romi (5,57%)

     Alte etnii (0,03%)

     Necunoscută (16,1%)



Componența confesională a municipiului Adjud

     Ortodocși (79,33%)

     Penticostali (1,5%)

     Romano-catolici (1,31%)

     Alte religii (1,18%)

     Necunoscută (16,68%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Adjud se ridică la 15.178 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 16.045 de locuitori.[21] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,31%), cu o minoritate de romi (5,57%), iar pentru 16,1% nu se cunoaște apartenența etnică.[22] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,33%), cu minorități de penticostali (1,5%) și romano-catolici (1,31%), iar pentru 16,68% nu se cunoaște apartenența confesională.[23]

Adjud - evoluția demografică
0500010.00015.00020.00025.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Adjud

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Municipiul Adjud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, George-Claudiu Nica[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[24]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal6       
Alianța pentru Unirea Românilor2       
Partidul Puterii Umaniste2       

Listă primari

[modificare | modificare sursă]
Mandat Nume Apartenență politică Sursă
2024-2028 Nica George Claudiu PSD [25]
2020-2024 Nechifor Florin PNL
2016-2020 Armencea Constantin PSD
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000 Matache Nicolai Independent
1992-1996 Vilhelm Lucian FSN
1990-1992 Diaconu Gelu
1989-1990 Homoceanu Lucian CFSN
1983-1989 Lepădatu Neculai PCR
1978-1983 Nacu Nicolae
1976-1978 Dumitrache Teodor
1968-1976 Mâniosu Ion

Transport

[modificare | modificare sursă]

Municipiul Adjud este străbătut de drumul național DN2 (parte a drumului european E85) pe o lungime de 11 km, de la kilometrul 226, la podul peste râul Trotuș, până la kilometrul 237. Pe o porțiune de 3 km, drumul traversează zona centrală a orașului. De asemenea, municipiul este traversat de drumul național DN11A, dinspre piața agroalimentară către Onești–Bacău, pe o lungime de 4 km, între kilometrii 37+450 și 33+450. Drumul național DN2 se desprinde spre Adjudu Vechi, în timp ce DN11A se îndreaptă spre Bârlad, între kilometrii 42 și 46, pe o lungime de 4 km, dintre care o porțiune de 1,5 km traversează zona centrală a orașului.

Educație

[modificare | modificare sursă]

În oraș funcționează 4 grădinițe, 4 școli și 2 licee (colegiul national „Emil Botta” și colegiul tehnic „Gheorghe Balș”).

Sănătate

[modificare | modificare sursă]

Spitalul Municipal Adjud, înființat în anul 1875, deservește atât populația municipiului Adjud, cât și zone limitrofe.

Municipiul este deservit și de substația de ambulanță a serviciului de ambulanță județean Vrancea, cu 3 autosanitare.[26]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Monumentul Primului Război Mondial

Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice – așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură – primăria (începutul secolului al XIX-lea) și spitalul din strada Copăcești (sfârșitul secolului al XIX-lea). Placa comemorativă (1916–1918) din strada Libertății este clasificată ca monument de for public, fiind fixată în anul 1921. Monumentul eroilor români și ruși din cimitirul orașului (strada Republicii), datând din secolul al XX-lea, face parte din categoria monumentelor memoriale sau funerare.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ https://coduripostaleok.ro/vrancea/adjud-vn. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ Vilmos, Tánczos. „Hungarians in Moldavia”. www.kia.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „Despre”. . Accesat în .
  6. ↑ Artimon, Alexandru; Paragină, Anton (), „Descoperirile de epocă feudală de la Adjudu Vechi, Jud. Vrancea”, Materiale și cercetări arheologice, 14 (1), pp. 591–597, doi:10.3406/mcarh.1980.1599, accesat în
  7. ↑ „Peste mai puțin de două luni se împlinesc 230 de ani de la bătălia de la Adjud dintre austrieci și turci”. www.ziaruldevrancea.ro. Accesat în .
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Adjud, sau Adjudul-Nou, sau Tîrgul-Adjud” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 13–14.
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Adjudul Vechiu” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 14–15.
  10. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Burcioaia, sau Bîrcioaia”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 76–77.
  11. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna urbană Adjudu Nou”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 595.
  12. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Adjudu Vechi”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 598.
  13. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Burcioaia”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 599.
  14. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. .
  15. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  16. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  17. ↑ „Legea nr. 223 din 28 noiembrie 2000, privind declararea orașului Adjud, județul Vrancea, municipiu”. Legex.ro. Accesat în .
  18. ↑ ADJUD - Weather data by months, meteomanz.com
  19. ↑ https://www.uaiasi.ro/CEEXURI/PRODLECO/RAPORT_CERCETARE_ETAPA_II.pdf
  20. ↑ https://georeview.usv.ro/wp-content/uploads/2023/07/Article.16-Vol.16-1.pdf
  21. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  22. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  23. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  24. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  25. ↑ „Galeria primarilor”. Primaria Adjud. Accesat în .
  26. ↑ „Organizare si functionare – Serviciul de Ambulanță Județean Vrancea” (în engleză). Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adjud&oldid=18000169