Comuna Sâncraiu de Mureș, Mureș
| Sâncraiu de Mureș | |||
| Marosszentkirály Weichseldorf | |||
| — comună — | |||
.jpg) Biserica romano-catolică din satul Sâncraiu de Mureș (monument istoric) | |||
| |||
 Sâncraiu de Mureș (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°33′02″N 24°29′55″E / 46.550633°N 24.498557°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Mureș | ||
| SIRUTA | 114382 | ||
| Reședință | Sâncraiu de Mureș | ||
| Sate componente | Sâncraiu de Mureș, Nazna | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Petru-Ionuț Budian[*][1] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață[2] | |||
| - Total | 20,57 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 10.403 locuitori | ||
| Cod poștal | 547525 | ||
| Prezență online | |||
| http://www.sancraiums.ro/ GeoNames  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Sâncraiu de Mureș (în maghiară: Marosszentkirály, în germană: Weichseldorf sau Königsdorf) este o comună în județul Mureș, România, formată din satele Nazna și Sâncraiu de Mureș (reședința).[3] Este situată în imediata vecinătate a municipiului Târgu Mureș, făcând parte din zona metropolitană a acestuia.
Se află în regiunea istorică Transilvania. Are o suprafață de 20,59 km². Populația, determinată în , prin recensământ și chestionar, este de 10.403 locuitori.
Datorită apropierii sale de reședința de județ, comuna a cunoscut în ultimele două decenii o dezvoltare demografică și economică accelerată, transformându-se dintr-o așezare predominant agricolă într-o zonă periurbană dinamică, cu un puternic caracter rezidențial și industrial.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Localitatea este situată în centrul Podișului Transilvaniei, pe malul drept al râului Mureș. Se află la vest de municipiul Târgu Mureș, cu care practic se contopește din punct de vedere arhitectural și stradal, granița dintre cele două localități devenind imperceptibilă odată cu extinderea cartierelor rezidențiale.
Din punct de vedere hidrografic, axa principală este râul Mureș, care a creat în zonă o luncă fertilă, dar și terase pe care s-a dezvoltat nucleul istoric al așezării. Relieful este alcătuit din luncă și coline domoale, teritoriul fiind favorabil atât pentru agricultură, cât și pentru extinderea infrastructurii edilitare.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Antichitate și Descoperiri Arheologice
[modificare | modificare sursă]Teritoriul comunei de astăzi a oferit numeroase dovezi ale unei locuiri umane continue din cele mai vechi timpuri. Pe dealul fostului sat Cornățel (integrat astăzi în Sâncraiu) au fost descoperite urme ale unor așezări neolitice, aparținând culturii Coțofeni, dar și o așezare fortificată datând din Epoca Bronzului (cultura Wietenberg). De asemenea, în satul Nazna s-au identificat rămășițele unui drum roman (secolele II-III d.Hr.), care asigura legătura între castrele de pe Valea Mureșului, dovedind importanța strategică a zonei în perioada Daciei Romane.
Evul Mediu
[modificare | modificare sursă]Satul Sâncraiu de Mureș apare pentru prima dată în documente scrise în anul 1293, sub denumirea latină de Sancto Rege. Numele localității (în română Sâncraiu, în maghiară Szentkirály) face referire la Regele Ștefan I al Ungariei (Ștefan cel Sfânt), căruia i-a fost dedicată prima biserică catolică din piatră ridicată aici în secolul al XII-lea (1161).
De-a lungul Evului Mediu, satul este menționat sub mai multe toponime: Zentkyral (1339), Zenthkyral (1345) sau Szekelyhaza (1350). Satul a aparținut istoric de Scaunul Mureș (Marosszék), fiind o așezare locuită preponderent de secui și iobagi maghiari. Satul vecin, Nazna (în maghiară Náznánfalva), a fost atestat documentar puțin mai târziu, în anul 1453, fiind inițial o moșie a unor familii nobiliare locale. Aici a existat și o mică fortificație medievală.
Epoca Modernă și Contemporană
[modificare | modificare sursă]În secolele XVI - XVIII, comuna a trecut prin perioade tulburi, fiind afectată de incursiunile otomane și tătare, precum și de Răscoala curuților (Războiul de Independență al lui Rákóczi), când populația a suferit pierderi semnificative. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (1769-1773), localitatea apare marcată ca Szent Kiraly.
Secolul XX a adus modificări administrative: în perioada interbelică (aprox. 1930), fostul sat Cornățel (în maghiară Egerszeg), atestat la 1332, a fost absorbit de Sâncraiu de Mureș, devenind o simplă stradă/cartier al acestuia. După Al Doilea Război Mondial, o parte din minoritatea evreiască din Nazna a dispărut tragic în Holocaust. În timpul regimului comunist, localitatea a suferit un proces masiv de colectivizare a agriculturii (înființarea CAP-urilor).
După Revoluția din 1989, Sâncraiu de Mureș a experimentat o „explozie” imobiliară. Transformarea s-a accentuat începând cu anii 2000, când mii de locuitori din Târgu Mureș s-au mutat aici, căutând un mediu de viață mai liniștit (proces de periurbanizare).
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Sâncraiu de Mureș
Români (67,46%)
Maghiari (21,2%)
Romi (2,2%)
Alte etnii (0,29%)
Necunoscută (8,85%)
Componența confesională a comunei Sâncraiu de Mureș
Ortodocși (58,17%)
Reformați (14,74%)
Romano-catolici (4,3%)
Adventiști (3,91%)
Penticostali (2,12%)
Greco-catolici (1,1%)
Alte religii (4,54%)
Necunoscută (11,13%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sâncraiu de Mureș se ridică la 10.403 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.489 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,46%), cu minorități de maghiari (21,2%) și romi (2,2%), iar pentru 8,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,17%), cu minorități de reformați (14,74%), romano-catolici (4,3%), adventiști (3,91%), penticostali (2,12%), greco-catolici (1,1%) și altele (1,07%), iar pentru 11,13% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Sâncraiu de Mureș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Petru-Ionuț Budian[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 4 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||
Economia și mediul de afaceri
[modificare | modificare sursă]Tradițional o comună bazată pe agricultură, cultivarea cerealelor, pomicultură și extracția de argilă/nisip din albia Mureșului, Sâncraiu de Mureș este astăzi unul dintre motoarele economice periurbane ale județului Mureș. Stema comunei ilustrează însă și trecutul, fiind reprezentată printr-un zid de cărămidă (simbolizând vechile fabrici de cărămidă din zonă).
Industria prelucrătoare: Grupul DAW Bența (Caparol)
[modificare | modificare sursă]Unul dintre cei mai mari angajatori și investitori din comună (și din județ) este compania DAW Bența. Fondată ca un parteneriat româno-german între antreprenorul local Remus Bența și grupul german DAW (Deutsche Amphibolin-Werke), compania are la Sâncraiu de Mureș centrul logistic național și una dintre cele mai moderne fabrici de vopsele, tencuieli decorative și materiale de izolație din România, sub celebrul brand Caparol (recunoscut pentru logo-ul cu elefantul colorat). Această facilitate industrială susține masiv bugetul local prin taxe și oferă sute de locuri de muncă locuitorilor din zonă și din Târgu Mureș.[5]
Comerț și Servicii: Rețeaua Darina
[modificare | modificare sursă]Un alt pilon economic important în peisajul comunei este lanțul autohton de retail și ospitalitate Darina. Brandul, deținut de o familie de antreprenori mureșeni, deține în Sâncraiu de Mureș un complex comercial extins, care include un supermarket bine aprovizionat, un restaurant/pensiune și facilități de organizare evenimente. Amplasamentul strategic al complexului Darina îl face un punct de reper pentru comunitatea locală și un centru de întâlnire pentru locuitorii cartierelor noi.[6]
Dezvoltarea Imobiliară
[modificare | modificare sursă]Sâncraiu de Mureș este în plin boom imobiliar. Pe dealurile fostului sat Cornățel și în zonele limitrofe râului s-au construit zeci de cartiere noi de vile (ex. Răsăritului, Orizont) și blocuri cu regim redus de înălțime. Aceasta a generat, în paralel, dezvoltarea a numeroase firme mici de construcții, instalații, arhitectură și amenajări interioare.
Educație și cultură
[modificare | modificare sursă]Comuna dispune de:
Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș (cu predare în limbile română și maghiară).
Mai multe grădinițe cu program prelungit și normal, necesare datorită afluxului mare de familii tinere.
Cămine culturale în Sâncraiu și Nazna, unde se organizează periodic festivaluri folclorice, zilele comunei și spectacole bilingve.
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica Reformat-Calvină din Săncraiu de Mureș, construcție secolul al XII-lea
- Biserica Romano-Catolică din satul Sâncraiu de Mureș, construcție secolul al XV-lea
- Cimitirul Eroilor Români din satul Nazna
- Oldtimer Tractor Museum
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Data.Gov.Ro”. Wikidata Q97098010.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Râul Mureș între Morești și Ogra (sit de importanță comunitară)
Imagini
[modificare | modificare sursă]
Sâncraiu de Mureș
Primăria
Biserica reformată din satul Sâncraiu de Mureș (monument istoric)
Biserica reformată din satul Sâncraiu de Mureș (interiorul)
Biserica romano-catolică din satul Sâncraiu de Mureș (monument istoric)
Biserica reformată din satul Nazna
.jpg)
.jpg)
