erudit

română

Etimologie

Din franceză érudit < latină eruditus.

Pronunție

• AFI: /e.ruˈdit/
• SAMPA: /e.ru"dit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului erudit
	Singular	Plural
Masculin	erudit	erudiți
Feminin	erudită	erudite
Neutru	erudit	erudite

1. (adesea substantivat) care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învățat.
2. (despre opere științifice) care dovedește cunoștințe vaste și aprofundate.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• durițe

Referințe

• DEX '98 via dexonline