Sari la conținut

Sârbi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un grup etnic slav. Pentru alte sensuri, vedeți Sârbi (dezambiguizare).
Sârbi
Срби
Srbi

Sfântul Sava · Țarul Dușan · Karađorđe · V. Karadžić
Nikola Tesla · M. Pupin · N. Petrović · M. Milanković
Populație totală
peste 13.000.000[1][2]
Regiuni cu populație semnificativă
Serbia Serbia5.857.522[3]
Bosnia şi Herţegovina Bosnia și Herțegovina1.090.129[4]
 Muntenegru205.000[5]
Croaţia Croația123.898[6]
Slovenia Slovenia43.526 (2009)[7]
Macedonia de Nord Macedonia de Nord24.759[8]
Germania Germania232.252[9]
Austria Austria300.000 (2008)[10]
Italia Italia258.174 (2004)[11]
Elveţia Elveția150.000
Suedia Suedia120.000 (2008)[12]
Regatul Unit Regatul Unit110.000 (2005)[13]
 România12.026[14]
 Belgia19.857 (2008)[15]
Norvegia Norvegia19.500 (2006)
Turcia Turcia4.600[16]
Rusia Rusia2256[17]
Grecia Grecia3121[18]
Ungaria Ungaria8035[19]
Luxemburg Luxemburg7.581[20]
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americiipeste 187.000[21]
Canada Canadapeste 60.000[22]
Brazilia Braziliaestimată între 50.000 - 100.000[necesită citare]
Limbi vorbite
sârbă
Religii
Creștinism Ortodox
Grupuri înrudite sau legate cultural
Slavii de sud

Sârbii (sârbă Срби, cu scriere latină[*]​: Srbi) sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest. Acest popor este predominant în Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și în proporție mai mică în Croația. De asemenea, sârbii reprezintă o minoritate semnificativă în alte două republici din fosta Iugoslavie, Republica Macedonia și Slovenia. Sârbii sunt recunoscuți oficial ca minoritate în România și Croația. Există o extinsă diasporă sârbă în Europa Occidentală (în Germania, Elveția și Austria), precum și în statele din America de Nord: SUA și Canada. În țările grăitoare de limbi germanice locuiesc peste un milion de sârbi:[23] Luxemburg (2% din populația totală),[24] Austria (3,8%),[10] Elveția (2%), și Germania (aproximativ 1%).[25]

Din punct de vedere geografic, biserica acestei națiuni reprezintă bastionul cel mai occidental Creștinismului Ortodox din Europa, care a schimbat menirea istorică prin contactele cu Catolicismul și Islamul. Revoluția sârbă (1804-1815) a marcat renașterea Serbiei moderne stabilizându-se ca principat care s-a luptat cu otomanii, bulgarii și austriecii pentru supremația din Balcani. În 1918, Serbia și-a pierdut independența în Regatul Iugoslaviei și și-a recuperat suveranitatea în 2006, după ce Muntenegru a părăsit Uniunea Statală a Serbiei și Muntenegrului, reprezentând ultima rămășiță rămasă în secolul XXI din fosta Iugoslavie imediat după destrămarea Iugoslaviei în anii 1990.

De asemenea, există o comunitate mare de sârbi în Rusia, a treia cea mai mare comunitate sârbă din Europa, după cea din Austria (1.000 de cetățeni austrieci sunt de origine sârbă) și cea din Suedia (7.000 de cetățeni locali sunt sârbi), dar și înainte de cea din Franța, cea din Germania, cea din Marea Britanie, și cea din Norvegia.

  1. ↑ „rs.one.un.org” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  2. ↑ „web.archive.org” (PDF). Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
  3. ↑ en „The Statistical Office of the Republic of Serbia”. Accesat în .
  4. ↑ https://pop-stat.mashke.org/bosnia-ethnic2013.htm
  5. ↑ https://pop-stat.mashke.org/montenegro-citizenship2023.htm
  6. ↑ en „Demographics of Croatia”. Accesat în .
  7. ↑ en „The Euromosaic study - Other languages in Slovenia”. European Commission. Accesat în .
  8. ↑ https://pop-stat.mashke.org/macedonia-ethnic2021.htm
  9. ↑ https://pop-stat.mashke.org/germany-citizenship-2022/total.htm
  10. 1 2 en „Serben-Demo eskaliert in Wien”. Accesat în .
  11. ↑ it „Statistiche demografiche ISTAT”. Accesat în .
  12. ↑ en Nordstrom, p. 353. (Serbia and Iran as top two countries in terms of immigration beside "Other Nordic Countries," based on Nordic Council of Ministers Yearbook of Nordic Statistics, 1996, 46-47)
  13. ↑ en „The Serbian Council of Great Britain”. Accesat în .
  14. ↑ https://pop-stat.mashke.org/romania-ethnic2021.htm
  15. ↑ fr „Etrangers inscrits dans tous les registres (1,2,3,4 et 5) du registre national - Remarque : Une nationalité "d'origine" désigne un réfugié politique reconnu”. Statistiques Population étrangère. . Accesat în .
  16. ↑ en „Ethnic groups of Turkey”. Accesat în .
  17. ↑ https://pop-stat.mashke.org/russia-census-2021-ethnic/total.htm
  18. ↑ https://pop-stat.mashke.org/greece-citizenship2021reg.htm
  19. ↑ https://pop-stat.mashke.org/hungary-ethnic2022.htm
  20. ↑ en „Statistiques - 01.06.2008”. Government of Luxembourg. Arhivat din original la . Accesat în .
  21. ↑ en „United States - Selected Population Profile in the United States (Serbian (152))”. Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ en „Ethnic groups in Canada”. Parametru necunoscut |acessdate= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
  23. ↑ de „Serben in Deutschland”. Serbien-Montenegro.de. Accesat în .
  24. ↑ en „Demographics at LUXEMBOURG”. Accesat în .
  25. ↑ de „Serbien-Montenegro”. Serbien-Montenegro.de. Accesat în .