Sari la conținut

Judecată (drept)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În drept, judecata (hotărârea judecătorească) este o soluție dată în instanță judecătorească într-un litigiu, referitoare la drepturile și obligațiile părților, prntr-o procedură judiciară. Judecata este și termenul folosit pentru dezbaterea în instanță [1]. Hotărârile judecătorești oferă, în general, și explicația instanței privind motivul pentru care a ales să emită o anumită hotărâre judecătorească.

O decizie finală este de obicei o precondiție a revizuirii deciziei instanței la o curte de apel[2].

Întrucât judecata este un comportament uman care implică interesele și viețile oamenilor, aceasta este adesea supusă erorilor și, aproape întotdeauna, obiectul unor evaluări conflictuale a validității sale, în funcție de interesele aflate în joc. În general, sentința instanței este emisă de un judecător, adică de persoana numită sau aleasă, care îndeplinește atribuțiile de judecată în cadrul unei instanțe judecătorești.[3]

Judecătorii Curții Supreme a Canadei. Momentul intrării completului de judecată în sală reprezintă începutul fazei judecății.

Din punct de vedere procesual, judecata în primă instanță este compusă din trei etape, anume începutul judecății, cercetarea judecătorească și dezbaterile.

Începutul judecății

[modificare | modificare sursă]

Stadiul începutului judecății se referă în special la acele acțiuni întreprinse de membrii completului de judecată la începutul procesului penal. În acesta se deschide ședința, se strigă cauza, sunt apelați cei citați, se fac verificăi referitoare la inculpat, etc.[4]

Ședința se deschide în momentul în care membrii completului de judecată intră în sală, iar președintele acestuia declară ședința deschisă. Urmează strigarea de către acesta a cauzei care urmează să fie judecată, se apelează părțile implicate în caz, și se ia în considerare cele care s-au prezentat și cele care sunt absente.[5]

Cercetarea judecătorească

[modificare | modificare sursă]

Cercetarea judecătorească, în dreptul român, la rândul său poate fi de două tipuri: fie conform procedurii obișnuite, fie conform celei simplificate.[6]

  1. ↑ Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972, articolul Judecată, p. 513
  2. ↑ Enciclopedia Britannica, articolul judgment.
  3. ↑ Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972, articolul Judecător, p. 513
  4. ↑ A. V. Iugan, Procedură penală. Partea specială. Ediția 2, editura C. H. Beck, București, 2025, p. 240.
  5. ↑ A. V. Iugan, ibidem, p. 241
  6. ↑ A. V. Iugan, ibidem, p. 242.