Dependență de substanțe
| Dependență de substanțe | |
 | |
| Specialitate | psihiatrie narcologie[*] medicina dependenței[*]  |
|---|---|
| Cauze | drog ilegal |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 304 |
| ICD-9-CM | 304.6[1] 304.60[1] |
Modifică date / text  | |
Dependența de substanțe se referă la adicție rezultată din expunerea repetată la un drog fie că este vorba de un medicament eliberat pe bază de rețetă, fie de o substanță psihoactivă legală sau ilegală. În cel mai recent glosar al său, OMS definește dependența de alcool și alte substanțe ca fiind „nevoia de a consuma doze repetate ale substanței pentru a te simți mai bine sau pentru a evita să te simți rău”.[2]
Clasificarea Internațională a Bolilor clasifică dependența de substanțe drept o tulburare mintală și comportamentală. În DSM-5 (publicat în 2013), abuzul de substanțe și dependența de substanțe au fost eliminate și înlocuite cu diagnosticul unic de tulburări de consum de substanțe . Acest lucru s-a făcut deoarece „toleranța și sevrajul care defineau anterior dependența sunt de fapt răspunsuri foarte normale la medicamentele prescrise care afectează sistemul nervos central și nu indică neapărat prezența unei dependențe”.[3][4]
Glosar
[modificare | modificare sursă]- adicție (engleză addiction) – tulburare neuropsihologică caracterizată printr-o dorință persistentă și intensă de a consuma un drog sau de a se angaja într-un comportament care produce o recompensă naturală.[5][6]
- drog adictiv (engleză addictive drug) – substanță psihoactivă a cărei utilizare repetată este asociată cu rate semnificativ mai ridicate ale tulburărilor legate de consumul de substanțe, în mare măsură datorită efectelor sale asupra sistemelor cerebrale de recompensă.
- dependență (engleză dependence) – stare adaptativă asociată cu apariția unui sindrom de sevraj la încetarea expunerii repetate la un stimul (de exemplu, consumul unui drog).
- sensibilizare la droguri (engleză drug sensitization) sau toleranță inversă (engleză reverse tolerance) – amplificarea efectului unui drog ca urmare a administrării repetate a aceleiași doze.
- sevraj (engleză drug withdrawal) – ansamblul simptomelor care apar la întreruperea consumului repetat al unui drog.
- dependență fizică (engleză physical dependence) – formă de dependență caracterizată prin simptome persistente de sevraj fizic sau somatic (de exemplu, delirium tremens și greață).
- dependență psihologică (engleză psychological dependence) – formă de dependență caracterizată prin simptome de sevraj emoțional și motivațional (de exemplu, anhedonie și anxietate), care afectează funcționarea cognitivă.
- stimuli de întărire (engleză reinforcing stimuli) – stimuli care cresc probabilitatea repetării comportamentelor asociate cu aceștia.
- stimuli recompensatori (engleză rewarding stimuli) – stimuli pe care creierul îi interpretează ca fiind în mod intrinsec pozitivi și dezirabili sau ca reprezentând ceva spre care trebuie orientat comportamentul.
- sensibilizare (engleză sensitization) – răspuns amplificat la un stimul ca urmare a expunerii repetate la acesta.
- tulburare de consum de substanțe (engleză substance use disorder) – afecțiune în care consumul de substanțe conduce la afectare sau suferință semnificativă din punct de vedere clinic și funcțional.
- toleranță la droguri (engleză drug tolerance) – diminuarea efectului unui drog ca urmare a administrării repetate a aceleiași doze.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „dependență de substanțe” (în engleză). Disease Ontology[*]. . Wikidata Q5282129. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Accesat în . - ↑ Oken, Donald (). Evolución del diagnóstico psicosomático en el DSM. Elsevier. pp. xix–xxii. Accesat în .
- ↑ Sartorius, Norman; Henderson, A.S.; Strotzka, H.; Lipowski, Z.; Yu-cun, Shen; You-xin, Xu; Strömgren, E.; Glatzel, J.; Kühne, G.-E. „The ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders Clinical descriptions and diagnostic guidelines” (PDF). www.who.int World Health Organization. Microsoft Word. p. 65. Accesat în .
- ↑ „Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders: DSM-5 (5th edition)2014 102 Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders: DSM-5 (5th edition) Washington”. Reference Reviews. 28 (3): 36–37. . doi:10.1108/rr-10-2013-0256. ISSN 0950-4125.
- ↑ Nestler EJ (decembrie 2013). „Cellular basis of memory for addiction”. Dialogues in Clinical Neuroscience. 15 (4): 431–443. PMC 3898681
. PMID 24459410. - ↑ Malenka RC, Nestler EJ, Hyman SE (). „Chapter 15: Reinforcement and Addictive Disorders”. În Sydor A, Brown RY. Molecular Neuropharmacology: A Foundation for Clinical Neuroscience (ed. 2nd). New York: McGraw-Hill Medical. pp. 364–375. ISBN 978-0-07-148127-4.
