opri

See also: opři

Italian

Verb

opri

1. inflection of oprare:
   1. second-person singular present indicative
   2. first/second/third-person singular present subjunctive
   3. third-person singular imperative

Anagrams

• Ipro, piro-, pori

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic опрѣти (oprěti), from о- (o-) +‎ пьрѣти (pĭrěti), from Proto-Slavic *perti.

Pronunciation

• IPA^(key): /oˈpri/

• Audio:

  (file)

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -i
• Hyphenation: o‧pri

Verb

a opri (third-person singular present oprește, past participle oprit, third-person subjunctive oprească) 4th conjugation

1. (transitive) to stop the movement of something

   Antonym: porni

2. (reflexive or (of means of transport) also intransitive) to stop one’s own movement

   Antonym: porni

   Tramvaiul a oprit în stație, iar mașinile au trebuit să oprească și ele în spatele lui.

   The tram stopped in the station, and the cars also had to stop behind it.

   1. (road transport, law) to voluntarily stop a vehicle for less than 5 minutes

      Coordinate term: staționa

3. (transitive) to put an end to, stop

   Synonyms: înceta, pune capăt, (literary) curma, (formal) întrerupe, sista, suspenda

4. (reflexive) to cease (not go on any longer)
5. (reflexive) to stop an activity of oneself [with din]

   Synonyms: înceta, (literary or rustic) conteni, (relatively informal) termina

   Antonym: începe

   Nu mă pot opri din alunecat.

   I can’t stop myself from sliding.

6. (transitive, now uncommon) to reserve something for somebody or oneself

   Synonyms: reține, rezerva

   Nu am vândut toate biletele—ți-am oprit unul și ție.

   I haven’t sold all the tickets—I kept one for you.

7. (transitive, archaic) to prohibit

   Synonyms: interzice, (regional) popri

Conjugation

    conjugation of opri (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a opri
gerund			oprind
past participle			oprit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	opresc	oprești	oprește	oprim	opriți	opresc
	imperfect	opream	opreai	oprea	opream	opreați	opreau
	simple perfect	oprii	opriși	opri	oprirăm	oprirăți	opriră
	pluperfect	oprisem	opriseși	oprise	opriserăm	opriserăți	opriseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să opresc	să oprești	să oprească	să oprim	să opriți	să oprească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		oprește			opriți
	negative		nu opri			nu opriți

Derived terms

• opreliște
• oprire
• opritor

References

• “opri”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026